Retrospectiva-mi literară a lunii februarie (2026)

Anul acesta mi-am propus să citesc cât mai divers și cât mai organizat. Când spun asta, mă refer la faptul că țin inclusiv un jurnal zilnic de lectură pe Instagram, pe care vă invit, cu drag, să îl descoperiți. Cred că întocmai alegerea mea de a parcurge, în general, mai multe lecturi în paralel, îi conferă acestuia o diversitate mulțumitoare (pentru mine) și, sper eu, potențial inspirațională (pentru voi).

În altă ordine de idei, retrospectiva-mi literară a lunii februarie (2026) se va concentra pe cele trei cărți finalizate și, de data aceasta și pe cele încă în curs de lectură și nu numai. Putem vorbi așadar despre câteva mici categorii, după cum urmează: lecturi începute (dintre care unele în format fizic, altele în format electronic sau audio, unele în limba engleză și altele în limba română), precum și un volum în stand-by pentru moment și o carte de poezie cu ale cărei versuri m-am delectat sporadic, tot luna aceasta.

Cărți finalizate

Să începem însă cu începutul, cum s-ar spune. Titlurile pe care am reușit să le bifez și deci să le includ acum în retrospectiva-mi literară a lunii februarie (2026) sunt următoarele: antologia Box Office. Proza, Cel care mă așteaptă, de Parinoush Saniee și Annie John, de Jamaica Kincaid. Pe primele două dintre acestea le-am abordat și într-o postare din seria da / nu / poate literar, pe care o puteți parcurge aici. Iar volumului Jamaicăi Kincaid i-am sintetizat impresiile într-un articol dedicat ce vă așteaptă, în egală măsură, aici.

• Antologia Box Office. Proza (ed. Vellant, 2025) |⭐⭐⭐⭐|
• Cel care mă așteaptă, de Parinoush Saniee (ed. Polirom, 2015) |⭐⭐⭐|
• Annie John, de Jamaica Kincaid |⭐⭐⭐⭐|

Lecturi începute

Un volum în stand-by pentru moment

Pe de altă parte, cred că a venit timpul să iau o pauză de la Satantango, de László Krasznahorkai. În cazul volumului acestui autor premiat, cu un nume atât de lung și complicat de pronunțat, frazele sale urmează numaidecât exact același exmeplu. Și cu toate că sunt conștientă de omniprezența lor și de faptul că le percep adesea ca fiind interminabile, ele tot reprezintă pentru mine adevărate desfătări literare. Și chiar și așa, simt că m-am împotmolit (și cât de bine se potrivește asta cu atmosfera din roman) în ceea ce-l privește și începuse să nu îmi mai placă deloc încăpățânarea mea de a-l duce la bun sfârșit, doar pentru premiul literar important și anume Premiul Nobel pentru Literatură, care i-a fost acordat anul trecut. It` s ok to DNF books, is it not?

Poezie

Trebuie să recunosc că în ultima vreme am citit mult mai puțină poezie decât mi-aș fi dorit. Drept consecință, am încercat, cu pași timizi, să schimb asta în luna ce tocmai se încheie, întinzând mână întâmplător către Fetița strigă-n pahar, a Norei Iuga și tot savurând eterna tinerețe ce-i învăluie universul liric.

În încheiere, vă doresc ca poveștile potrivite vouă să vă prindă mereu din urmă. Și, la fel de important, nu uitați niciodată că:

A book read by a thousand different people is a thousand different books.
― Andrei Tarkovsky

📚