Recenzie “Ceața asta fără noimă”, de Enrique Vila-Matas
Trei cuvinte care să descrie “Ceața asta fără noimă”: ambiguitate, introspecție, metaficționalitate.
Read Moreblog literar & cronică de carte
blog literar & cronică de carte
Trei cuvinte care să descrie “Ceața asta fără noimă”: ambiguitate, introspecție, metaficționalitate.
Read MoreO poveste remarcabilă și un premiu pe măsură 2024 este anul în care scriitoarea de origine coreeană, Han Kang, a
Read MoreÎmi place mult să descopăr și să citesc literatura noastră română contemporană cea de toate zilele și îmi plac, deopotrivă,
Read More🍂 Ce am citit în luna septembrie Atunci când vine vorba despre ce cărți am citit în luna septembrie (sau
Read MoreM-am hotărât să aduc în atenție, prin intermediul articolului de față, o serie de titluri aparținând literaturii japoneze – titluri
Read MoreRaportându-mă la obiectivul meu literar anual de 50 de cărți, pe care mi l-am stabilit total orientativ și cât se
Read MoreRaportându-mă la obiectivul meu literar anual de 50 de cărți, pe care mi l-am stabilit cu scop total orientativ și
Read MoreÎn literatură română contemporană există cel puțin două romane polițiste bine scrise, pe care și eu le-am citit recent, la
Read MoreCred că deziluzie este cuvântul care ar descrie cel mai bine volumul Giuliei Caminito, Apa lacului nu e niciodată dulce.
Read MoreOdată cu volumul Casa ușilor (The House of Doors), de Tan Twan Eng m-am lăsat numaidecât purtată înspre îndepărtatele meleaguri
Read More